[Perplexed figures (Paris 2014). Foto Rb]
Stupore
Si ritrasse per un istante
e si vide trafitto da un raggio
ad altezza di stomaco,
del timido poeta non restava nulla,
un muni lo invitò ad osservare
e a capire
e per rispetto, a tacere.
Si levò le scarpe
e il tappeto già aveva speso la sua
forma:
sotto di lui tutto parve illusione,
le ore si disgregavano e diventavano
sabbia,
quanti granelli o similgocce,
tutto era sparso nell'etere,
una clessidra rotta,
tutto era gioco, già, una prova,
gli attori si tolsero i costumi di
scena
e lo spettacolo alla sua naturale
conclusione
comunque da festeggiare,
né vincitori né vinti
soltanto.
Stupoare
Se
retrase pentru un moment
şi
se văzu străpuns de o rază
la înălţimea
stomacului,
nimic nu mai
rămânea din poetul timid,
un muni
l-invită să observe
şi să înțeleagă
şi din respect, să
tacă.
Se descălță
şi
covorul consumase deja forma lui:
sub
el totul păru o iluzie,
orele
se dezagregau şi deveneau nisip,
cât
de mulți grăunți sau cvasi-picături,
totul se răspândise în eter,
o
clepsidră spartă,
totul era joc,
tocmai, o probă,
actorii îşi scoaseră costumele de
scenă
şi
spectacolul concluziei lui naturale
oricum
de sărbătorit,
nici
învingători nici învinşi
doar.
