19/07/07

Nichita (Hristea) Stănescu, CANTO

Nichita (Hristea) Stănescu (Ploieşti 1933 – Bucarest 1983)
da Dreptul la timp (1965)

CINTEC
(Despărţire de o vîrstă)

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Ar fi trebuit să fii un cerc subţire,
dar n-ai fost, n-ai fost aşa.
Ar fi trebuit să fiu un romb subţire,
dar n-am fost, n-am fost aşa.

Iarbă, pietre, arbori, păsări
voi sînteţ cu totul şi cu totul altceva.
Mă privesc, m-aud, m-adulmec
şi îmi pare că visez.

Totul ar fi trebuit să fie sfere,
dar n-a fost, n-a fost aşa.
Totul ar fi trebuit să fie linii,
dar n-a fost, n-a fost aşa.


CANTO
(Addio a un’età)

Tutto doveva essere sfere,
ma non è stato, non è stato così.
Tutto doveva essere linee,
ma non è stato, non è stato così.
Dovevi essere un cerchio sottile,
ma non sei stata, non sei stata così.
Dovevo essere un rombo sottile,
ma non sono stato, non sono stato così.

Erba, pietre, alberi, uccelli,
voi siete in tutto e per tutto dell’altro.
Mi guardo, m’ascolto, m’annuso
e mi pare di sognare.

Tutto doveva essere sfere,
ma non è stato, non è stato così.
Tutto doveva essere linee,
ma non è stato, non è stato così.


[Traduzione di Paola Polito]